Care este semnificaţia acestei afirmaţii, atunci când o auzi din gura unui bărbat?
Există două explicaţii: prima, este cel mai ,,fericit" caz, aş spune; în prima variantă, bărbatului din faţa ta îi place să mintă, să se simtă ,,cocoş" şi este o formă de creştere a stimei de sine. În a doua variantă, bărbatul a spus adevărul; este de apreciat că a spus adevărul, însă, în această variantă, el este un superficial, fără emoţii profunde, care doreşte doar să marcheze, un Don Juan, cu alte cuvinte, un egoist, care nu va ţine cont de sentimentele celei de lângă el şi care urmăreşte doar propriul interes. Sunt două interpretări, la fel de periculoase. Voi, dragelor, ce părere aveţi?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu