joi, 22 august 2013

FEMEIA SUPER- PUTERE

Cum ar arăta femeia ideală, în mintea unui bărbat? Să fie frumoasă, deşteaptă şi devreme acasă? De unde până unde au apărut atâtea pretenţii? Dacă e să mă întreb de când datează vorba dată ca răspuns, aş putea preciza că această dorinţă a bărbaţilor, pentru o femeie multilateral dezvoltată, e foarte veche. Prin urmare, nu e vorba despre evoluţia speciei, ci mai degrabă, ne învârtim, de când e lumea şi pământul, într- un cerc vicios: totul porneşte din familie, după educaţia dată în familie şi după câtă iubire şi atenţie a primit în familie copilul. Pe de o parte, atâta timp cât mamele îşi răsfaţă copiii sau din contra sunt prea reci cu proprii lor copii (iar în cazul temei de faţă, mă refer strict la băieţi), să nu se mire de ce soţii nu corespund propriilor aşteptări. Pe de altă parte, există şi nişte constrângeri din partea societăţii, care despart, la un moment dat, cele două genuri, prin atribuirea de roluri diferite. 
Prin urmare, care este rezultatul educaţiei şi constrângerilor societăţii?  În mod inconştient, bărbaţii oferă şansa femeilor de a se specializa pentru a deveni mai puternice şi mai performante. Voi ce părere aveţi?

sâmbătă, 17 august 2013

,,AM AVUT MULTE FEMEI"

Care este semnificaţia acestei afirmaţii, atunci când o auzi din gura unui bărbat? 
Există două explicaţii: prima, este cel mai ,,fericit" caz, aş spune; în prima variantă, bărbatului din faţa ta îi place să mintă, să se simtă ,,cocoş" şi este o formă de creştere a stimei de sine. În a doua variantă, bărbatul a spus adevărul; este de apreciat că a spus adevărul, însă, în această variantă, el este un superficial, fără emoţii profunde, care doreşte doar să marcheze, un Don Juan, cu alte cuvinte, un egoist, care nu va ţine cont de sentimentele celei de lângă el şi care urmăreşte doar propriul interes. Sunt două interpretări, la fel de periculoase. Voi, dragelor, ce părere aveţi?

joi, 1 august 2013

LOCURI DE MUNCĂ VS. RELAȚII

La prima vedere, nu ar exista nici o legătură între locuri de muncă și relații. În cartea ,,Inteligența emoțională" (2008), Daniel Goleman are un subcapitol denumit ,,Nesiguranța locurilor de muncă: o nouă amenințare". Extrapolând raționamentul din interiorul acestui subcapitol, ajungem la o realitate destul de valabilă pentru zilele noastre. Iată care sunt afirmațiile la care am ajuns:
  • deși mulți bărbați și femei sunt angajați, deja, în relații stabile, teama de a- și pierde relația îi îndeamnă pe oameni să pornească în căutarea altei relații; nesiguranța relațiilor (numită eufemistic, ,,flexibilitate") este, astfel, o realitate profund tulburătoare;
  • prosperitatea unei societăți nu este o garanție a unei relații; acest paradox poate fi considerat prețul nefericit care trebuie plătit pentru o societate atât de dinamică;
  • nu se mai poate promite loialitate unei relații și nici aștepta o reciprocitate din partea ei; în consecință, fiecare partener, trebuie să fie capabil să colaboreze cu perechea, dar și pregătit să plece și să se descurce de unul singur;
  • trăsături caracteriale precum mobilitatea, rezistența, flexibilitatea, inițiativa, optimismul și adaptabilitatea indivizilor sunt din ce în ce mai apreciate, în detrimentul loialității, răbdării, tradiției, monogamiei.
Astfel, printr- un simplu exercițiu de imaginație, am ajuns la o nouă viziune privind noțiunea de familie. Ce fel de familie ar urma să ia locul celei tradiționale: mai liberală și individualistă?  Voi ce credeți?